2.Sufar de SAS?
Un start mai bun în fiecare dimineaţă
Sforăiţi intermitent?
Vă simţiţi ameţit sau obosit dimineaţa?
Aveţi dureri de cap sau probleme de concentrare?
Vi se întâmplă să aţipiţi în timpul zilei?
Sunteţi supraponderal şi transpiraţi în exces?
Vă treziţi adesea din somn pentru a merge la toaletă?
Aveţi hipertensiune arterială
Aveţi probleme sexuale?
Dacă aţi răspuns "Da" la una sau mai multe din întrebările de mai sus este posibil să suferiţi de sindromul de apnee în somn.
Vă recomandăm să citiţi cu atenţie informaţiile de pe site-ul nostru şi să vă adresaţi medicului de familie sau unui medic de specialitate.
3.Cum se diagnostichează apneea în somn?
1. Diagnosticarea la domiciliu
Persoanele suspectate de sindromul de apnee în somn trebuie să fie testate cu aparatură specială. Într-o primă etapă, parametrii mai importanţi cum sunt sforăitul, saturaţia de oxigen, ritmul cardiac etc. pot fi înregistraţi chiar la domiciliul pacientului folosind un aparat portabil. Specialistul pregăteşte aparatul şi explică modul de utilizare a acestuia, iar pacientul trebuie doar să ataşeze senzorii înainte de a dormi. A doua zi, aparatul se returnează medicului, care va interpreta datele înregistrate. Dacă prelucrarea acestor date indică apneea în somn, medicul va îndruma pacientul către un laborator de somnologie pentru un diagnostic mai detaliat şi recomandarea terapiei.
2. Diagnosticarea în laboratorul de somnologie
Un laborator de somnologie dispune de aparatură complexă cu ajutorul căreia se pot monitoriza toţi parametri asociaţi somnului, cum sunt: etapele somnului (electro-encefalograma, electro-oculograma, electro-miograma), microtrezirea, ritmul cardiac (electro-cardiograma), respiraţia (fluxul, efortul toracic şi abdominal, sforăitul), poziţia corpului etc. Tehnicianul va ataşa pacientului senzorii necesari şi va supraveghea somnul acestuia prin intermediul unei camere cu infraroşu. Toţi parametrii se monitorizează şi se înregistrează de-a lungul întregii nopţi şi vor fi evaluaţi de către specialist a doua zi
4.Ce fel de aparate cu presiune pozitivă există?
Cel mai adesea în terapia CPAP se utilizează o mască nazală, deoarece aplicând o presiune în căile nazale se creează un reflex de a respira numai pe nas. În cazuri speciale este indicată folosirea unei măşti care acoperă şi gura. Există şi aparate CPAP cu funcţii adiţionale, cum sunt Auto CPAP şi BiPAP. În toate cazurile, medicul va recomanda un tip de aparat şi de mască în urma examenului polisomnografic.
A) Aparatele obişnuite CPAP asigură o presiune pozitivă constantă, care se reglează la o valoare fixă în laboratorul de somnologie.
B) În unele cazuri speciale se poate utiliza un aparat cu "Autotitrare" - un AutoCPAP. Acest tip de aparat este capabil să-şi ajusteze în mod automat presiunea furnizată pacientului în timpul nopţii.
C) Aparatele de tip BiPAP oferă două nivele de presiune: o presiune mai ridicată în timpul inspiraţiei şi o presiune scăzută în timpul expiraţiei. Acest tip de aparat este recomandat pacienţilor care au nevoie de o presiune ridicată şi au dificultăţi în a expira împotriva acestei presiuni.
În mod normal medicul recomandă tipul de aparat, bazându-şi decizia pe criterii medicale. În plus, la alegerea unui aparat mai trebuie ţinut cont de silenţiozitatea acestuia, de materialul din care sunt fabricate masca şi tuburile, precum şi de uşurinţa în exploatare şi întreţinere.
Avertisment medical
Informațiile prezentate pe această pagină au exclusiv scop educativ și informativ și nu înlocuiesc consultația medicală, diagnosticul, recomandările sau tratamentul stabilit de un medic specialist.
Diagnosticul sindromului de apnee în somn se stabilește în urma evaluării medicale și a investigațiilor specifice, precum poligrafia respiratorie sau polisomnografia, în funcție de indicația specialistului.
Utilizarea aparatelor CPAP, AutoCPAP și BiPAP trebuie realizată conform recomandărilor medicale și instrucțiunilor producătorului. Alegerea dispozitivului, a măștii și a parametrilor terapeutici se face în funcție de necesitățile individuale ale pacientului.
Cadrul legal aplicabil
Regulamentul (UE) 2017/745 (MDR) privind dispozitivele medicale – stabilește cerințele europene referitoare la siguranța, performanța, conformitatea și informațiile furnizate despre dispozitivele medicale.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății – reglementează cadrul general al sistemului de sănătate din România.
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului – reglementează dreptul pacientului la informare, consimțământ și confidențialitatea informațiilor medicale.
Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR) – reglementează protecția datelor cu caracter personal, inclusiv a datelor privind sănătatea, atunci când acestea sunt prelucrate.
Surse medicale și științifice
American Academy of Sleep Medicine (AASM) – https://aasm.org/
European Respiratory Society (ERS) – https://www.ersnet.org/
National Heart, Lung, and Blood Institute (NHLBI) – https://www.nhlbi.nih.gov/
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – https://www.who.int/
Notă privind dispozitivele medicale
Dispozitivele destinate terapiei apneei în somn trebuie utilizate conform destinației și instrucțiunilor stabilite de producător. Caracteristicile tehnice, indicațiile, contraindicațiile și rezultatele terapiei pot varia în funcție de dispozitiv și de particularitățile pacientului.
Actualizarea informațiilor
Informațiile medicale pot fi actualizate în funcție de evoluția cercetărilor științifice, a ghidurilor clinice și a reglementărilor aplicabile. Pentru recomandări personalizate, consultați un medic cu competență în medicina somnului.