Întrebări frecvente
1. Ce este sindromul de apnee în somn?
Sindromul de apnee in somn: diagnostic si tratament
Criteriile de diagnostic pentru sindromul de apnee in somn sunt: 15 episoade de apnee (oprire a respiratiei) pe parcursul unei ore de somn insotite sau nu de somnolenta pe parcursul zilei, sforait, oboseala, insomnie. Sindromul de apnee in somn este frecvent la pacientii de varsta medie si varstnici, majoritatea neconstientizand patologia de care sufera. Cei mai multi pacienti sunt barbati, fumatori si asociaza hipertensiune arteriala.
Sindomul de apnee in somn se produce ca urmare a unor cauze:
-
-de ordin anatomic (colapsul cailor respiratorii superioare)
-
-de ordin neurogenic (sensibilitatea unor chemoreceptori, defecte ale unor tipuri de receptori ce regleaza ventilatia)
Factorii de risc:
-
-obezitatea
-
-istoric familial
-
-laxitatea tesutului data de inaintarea in varsta
-
-miopatiile
-
-sexul masculin
-
-pacientii ce sufera de insuficienta cardiaca sau care au avut un infarct de
-
-miocard in antecedente
Simptomele ce aduc pacientul la medic sunt:
-
-somnolenta pe parcursul zilei
-
-episoade de apnee
-
-durere de cap matinala
-
-respiratie pe gura
-
-crestere in greutate
-
-iritabilitate
-
-depresie
-
-insomnie
-
-disfunctii sexuale
Tratament
Cel mai probabil, medicul iti va recomanda terapie CPAP – care consta in folosirea unui aparat pe timpul noptii care va introduce in caile nazale aer cu presiune pozitiva la acelasi nivel in inspir si in expir.
Implicatiile tratarii insuficiente ale acestei patologii sunt grave:
-
2-3% dintre pacienti mor in accidente de masina deoarece adorm la volan
-
3-6% fac stop cardio respirator in somn
-
Mare parte dintre pacienti dezvolta hipertensiune arteriala, infarct de miocard, rezistenta la insulina, aritmii
-
75- 100% dintre pacienti au boala de reflux gastroesofagian sau reflux laringofaringian datorita presiunii intratoracice crescute
2.Sufar de SAS?
Un start mai bun în fiecare dimineaţă
Sforăiţi intermitent?
Vă simţiţi ameţit sau obosit dimineaţa?
Aveţi dureri de cap sau probleme de concentrare?
Vi se întâmplă să aţipiţi în timpul zilei?
Sunteţi supraponderal şi transpiraţi în exces?
Vă treziţi adesea din somn pentru a merge la toaletă?
Aveţi hipertensiune arterială
Aveţi probleme sexuale?
Dacă aţi răspuns "Da" la una sau mai multe din întrebările de mai sus este posibil să suferiţi de sindromul de apnee în somn.
Vă recomandăm să citiţi cu atenţie informaţiile de pe site-ul nostru şi să vă adresaţi medicului de familie sau unui medic de specialitate.
3.Cum se diagnostichează apneea în somn?
1. Diagnosticarea la domiciliu
Persoanele suspectate de sindromul de apnee în somn trebuie să fie testate cu aparatură specială. Într-o primă etapă, parametrii mai importanţi cum sunt sforăitul, saturaţia de oxigen, ritmul cardiac etc. pot fi înregistraţi chiar la domiciliul pacientului folosind un aparat portabil. Specialistul pregăteşte aparatul şi explică modul de utilizare a acestuia, iar pacientul trebuie doar să ataşeze senzorii înainte de a dormi. A doua zi, aparatul se returnează medicului, care va interpreta datele înregistrate. Dacă prelucrarea acestor date indică apneea în somn, medicul va îndruma pacientul către un laborator de somnologie pentru un diagnostic mai detaliat şi recomandarea terapiei.
2. Diagnosticarea în laboratorul de somnologie
Un laborator de somnologie dispune de aparatură complexă cu ajutorul căreia se pot monitoriza toţi parametri asociaţi somnului, cum sunt: etapele somnului (electro-encefalograma, electro-oculograma, electro-miograma), microtrezirea, ritmul cardiac (electro-cardiograma), respiraţia (fluxul, efortul toracic şi abdominal, sforăitul), poziţia corpului etc. Tehnicianul va ataşa pacientului senzorii necesari şi va supraveghea somnul acestuia prin intermediul unei camere cu infraroşu. Toţi parametrii se monitorizează şi se înregistrează de-a lungul întregii nopţi şi vor fi evaluaţi de către specialist a doua zi
4.Ce fel de aparate cu presiune pozitivă există?
Cel mai adesea în terapia CPAP se utilizează o mască nazală, deoarece aplicând o presiune în căile nazale se creează un reflex de a respira numai pe nas. În cazuri speciale este indicată folosirea unei măşti care acoperă şi gura. Există şi aparate CPAP cu funcţii adiţionale, cum sunt Auto CPAP şi BiPAP. În toate cazurile, medicul va recomanda un tip de aparat şi de mască în urma examenului polisomnografic.
A) Aparatele obişnuite CPAP asigură o presiune pozitivă constantă, care se reglează la o valoare fixă în laboratorul de somnologie.
B) În unele cazuri speciale se poate utiliza un aparat cu "Autotitrare" - un AutoCPAP. Acest tip de aparat este capabil să-şi ajusteze în mod automat presiunea furnizată pacientului în timpul nopţii.
C) Aparatele de tip BiPAP oferă două nivele de presiune: o presiune mai ridicată în timpul inspiraţiei şi o presiune scăzută în timpul expiraţiei. Acest tip de aparat este recomandat pacienţilor care au nevoie de o presiune ridicată şi au dificultăţi în a expira împotriva acestei presiuni.
În mod normal medicul recomandă tipul de aparat, bazându-şi decizia pe criterii medicale. În plus, la alegerea unui aparat mai trebuie ţinut cont de silenţiozitatea acestuia, de materialul din care sunt fabricate masca şi tuburile, precum şi de uşurinţa în exploatare şi întreţinere.